Română Magyar English

Toldi

Curcubeu

Ursuleț

Fluierașul fermecat

Floarea soarelui

Făt frumos

Micul prinț

Prichindel

Documente necesare pentru inscriere

  1. Dosar plic
  2. Cerere tip
  3. Copie certificat de naștere copil
  4. Copie cărți de identitate părinți
  5. Examen coproparazitologic copil
  6. Dovada de vaccinare
  7. Analize părinți : VDRL, Ex. Pulmonar (raze)

GRĂDINIȚELE TOLDI - SALONTA

Regulament de ordine interioară pentru părinți

Secțiunea I

DISPOZIȚII GENERALE:

  1. Prezentul Regulament respectă Regulamentul Invățământului Preuniversitar din România, particularizând aspectele specifice Grădiniței cu program prelungit Toldi Salonta;
    1. Părinții /tutorii legali ai copiilor au dreptul si obligația de a colabora cu unitatea de învățământ in vederea realizării educaționale;
    2. Părinții/tutorii legali au obligația de a lua legătura cu educatoarele de la grupa pentru a cunoaște evoluția copilului;
    3. Părinții/tutorii legali au obligația de a asigura frecvența copilului zilnic, in caz contrar suportând consecințele privind păstrarea locului (aduc adeverință medicală daca absentează, doua saptamani de absențe nemotivate ducând la pierderea locului ocupat);

Secțiunea a II-a

COMITETUL DE PARINTI

  1. Comitetul de părinți se alege in prima ședință generală a părinților ce este convocata in primele 30 de zile de la inceperea anului scolar, avand in componenta sa 3 membri:presedinte,secretar si casier;
  2. Comitetul de părinți reprezintă interesele părinților copiilor grupei in relația cu unitatea de învățământ, in consiliul reprezentativ la nivelul unității;
  3. Atribuțiile comitetului de părinți sunt:

    • Sprijină educatoarea in organizarea unor activități extracurriculare;
    • Are inițiative si se implică in îmbunătățirea condițiilor pentru copiii din grupă, atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuții financiare sau materiale susțin dezvoltarea si modernizarea unității de învățământ;
    • Comitetul de părinți poate propune o sumă minimă prin care părinții sa contribuie la intreținerea, dezvoltarea si modernizarea bazei materiale a grupei; contributia nu este obligatorie si este colectată si administrată de părinți prin reprezentanții lor;
    • Adunarea generală a părinților își exprimă opțiunea pentru disciplinele la dispoziția școlii (opționale);
    • Identifică surse de finanțare extrabugetara;
    • Sprijină parteneriatele educaționale dintre unitățile de învățământ si instituțiile cu rol educativ in plan local/județean/național;
    • Susține unitatea de învățământ in organizarea festivităților anuale;
    • Susține educatoarele in organizarea si desfășurarea consultațiilor pe teme educative adresate părinților.

Secțiunea a III-a

REGULI SPECIFICE GRĂDINIȚEI CU PROGRAM PRELUNGIT TOLDI

  1. Părinții insoțesc copiii până la intrarea in clasă, asigurându-se de faptul ca și-au așezat hainele la locul destinat fiecăruia, că respectă normele de comportare învățate, din același loc urmând sa îl preia la plecare;
  2. Este interzisă intrarea părinților in clasă cu excepția zilei in care au acces nelimitat, zi denumită “ZIUA PĂRINȚILOR ÎN GRĂDINIȚĂ”, stabilită de fiecare grupă și afișată la vedere;
  3. Părinții vor răspunde la solicitările educatoarei legate de bunul mers al activității cu copiii, urmărind zilnic informațiile puse la dispoziție prin rubrica “DE VORBA CU PĂRINȚII”;
  4. Părinții au obligația de a achita la timp cuantumul însumat pentru alocația de hrană (cel putin 10 zile anticipat, urmând ca la sfârșitul lunii să regleze diferențele);
  5. Fiecare părinte are obligația de a înlocui orice obiect deteriorat de copilul său, indiferent de valoarea acestuia;
  6. Fiecare părinte este responsabil de starea de sănătate a copilului, retinându-l acasa in caz de îmbolnăvire.

Contact

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT
„TOLDI„
SALONTA

STR. REPUBLICII NR. 2

Tel / Fax: +40 259-370-990

Website: www.szalonta.ro

Email: gpptoldi@yahoo.com

CUI : 24494530

Dezvoltare

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ

2013 – 2017

Nr.2021
Data:30.09.2014

Director:
Prof. Marișcaș Adriana

Varianta imprimabilă

CAPITOLUL I: DIAGNOZA

I.1 ARGUMENT

Planul de dezvoltare instituțională pentru perioada 2013-2017 se fundamentează pe rezultatele planului pentru perioada 2008-2012 și tototdată, pe analiza realistă a mediului extern în care funcționează Grădinița cu Program Prelungit „Toldi” și a mediului organizațional intern. Tehnicile de analiză SWOT și PESTE au permis o evaluare echilibrată a resurselor și a impactului pe care factorii externi îl au asupra activității școlii.

Planul de dezvoltare instituțională 2013-2017 are în vedere eliminarea „punctelor slabe”, a cauzelor care le-au generat și a riscurilor asociate, precum și la înlăturarea „amenințărilor” sau atenuarea efectelor acestora. Stabilirea scopurilor strategice a pornit de la identificarea „punctelor tari” și a „oportunităților” oferite de cadrul legislativ și de comunitatea locală. Scopurile strategice asumate izvorăsc din realitatea obiectivă constatată la nivelul unității școlare, corelate cu nevoile de educație ale comunității și societății.

Analiza condițiilor socio-economice și proiectarea traiectoriei de dezvoltare a grădiniței s-a făcut pe baza programelor existente la nivel local și regional, valorificând datele, prognozele și documentele elaborate de Primăria Municipiului Salonta și de Inspectoratul Școlar Județean Bihor.

S-au luat în considerare ideile desprinse din proiectele întocmite la nivelul comisiilor și a compartimentelor funcționale organizate la nivelul unității, propunerile avansate de comitetele de părinți, de reprezentanții comunității locale, de agenți economici și organizații neguvernamentale.

Programele Ministerului Educației Naționale și ale Guvernului României privind reforma și modernizarea învățământului românesc sunt temeiul direcțiilor principale de dezvoltare instituțională în perioada 2013-2017. Într-o lume a noului și a schimbărilor, Grădinița cu Program Prelungit „Toldi” va promova valorile și practicile societății democratice, iar misiunea ei este să orienteze tânăra generație spre împlinirea în viața socială.

Viziunea și misiunea grădiniței sunt astfel fundamentate încât să asigure un proces educațional de calitate, care are în vedere finalitățile invățământului preșcolar și dimensiunile noului curriculum pentru educația timpurie.

I.2 DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ȘI EXTERN

I.2.1 INFORMAȚII GENERALE PRIVIND UNITATEA
  • Unitatea noastră este compusă din 4 grădinițe cu program prelungit și 5 grădinițe cu program normal, în care copiii desfășoară activități specifice vârstei, servesc masa, se bucură de servicii educaționale, excursii, serbări. Personalul de îngrijire manifestă interes pentru menținerea curățeniei în unitate, a căldurii în toate încăperile, supraveghează cu atenție copiii la grupul sanitar și în timpul tuturor activităților și jocurilor în aer liber, plimbărilor.
  • Unitatea funcționează în 10 clădiri.
  • Clădirile sunt racordate la curent electric, canalizare, rețea de gaz, există contract cu firma de salubrizare; grădinițele sunt prevăzute cu microcentrale termice proprii pe gaz.
  • Încă de la înființare a venit în întâmpinarea nevoilor educaționale ale copiilor cu o ofertă de activități diversificată. Calitatea, diversitatea şi armonizarea actului educațional cu cerințele și nevoile părinților, comunității locale, a societătii, profesionalismul, curajul colectivului de cadre didactice în găsirea altor căi şi modalități proprii de autoperfecţionare şi implementare a acestora în actul de predare – învățare, grădinița noastră oferă posibilitatea formării şi instruirii copiilor între 3-6 ani la nivelul unor cerințe de maximă exigență, astfel încât adaptarea la școală să fie un succes.
I.2.2 Elemente de istoric

Municipiul Salonta, al doilea ca număr de locuitori din județul Bihor după municipiul Oradea, este așezat în extremitatea vestică a țării, lângă granița cu Ungaria. Condițiile naturale specifice zonei de câmpie au favorizat existența așezărilor omenești din cele mai vechi timpuri. Prima atestare documentară a localității Salonta datează din anul 1332 când, într-un act papal, așezarea este numită "socerdas de Ville Zalantha". Ulterior, numele localității a suferit mai multe modificări pentru ca, în anul 1587, să se ajungă la forma "Szalonta".

Până în secolul XVI Salonta aparținea familiei nobiliare Toldi și nu are mare importanță în zonă, mai ales datorită situării în vecinătatea Cetății Culișer, puternic centru politico-economic și care în secolul XII a fost ridicată la rangul de oraș. În această perioadă satul Salonta cuprindea aproximativ 50 de case așezate între mlaștini și stuf având circa 250-300 locuitori.

Turcii distrug în 1598 atât Cetatea Culișer cât și vatra veche a Salontei. Cetatea nu va fi repopulată dar, după o scurtă perioadă de timp, Salonta se reface. Acest fapt se datorează întoarcerii unei părți din populația refugiată. În plus, din ordinul principelui Ardealului, Bocskai István, trei sute de oșteni liberi ce aveau ca sarcină apărarea ținuturilor de margine împotriva turcilor se așază aici. În aceeași perioadă se ridică turnul de pază din centrul așezării, cunoscut azi ca "Turnul Ciunt". El servea ca post de observare. Oștenii Salontei au primit importante suprafețe de pământ și se bucurau de privilegii care mai târziu au fost sporite prin acordarea titlurilor nobiliare.

Privilegiile și libertățile acordate locuitorilor au determinat creșterea numerică a populației orașului și transformarea lui într-un puternic centru economic, mai ales în urma dreptului de a organiza târguri.

Deoarece orașul se afla la extremitatea principatului Transilvaniei și în vecinătatea teritoriilor stăpânite de turci, în Târgul Salontei se întâlneau negustorii veniți din Transilvania cu cei din zona de ocupație otomană. Schimbul intens de mărfuri determina dezvoltarea rapidă a așezării și apariția micii industrii: argăsitul pieilor, opincăritul, cizmăritul, blănăritul, țesătoria, fierăritul. Bunurile produse satisfac necesitățile locale și se desfac și în târgurile estice și sudice din Tinca, Beiuș, Ineu, Chișineu Criș și în târgurile din zona de ocupație otomană, la Gyula si Orosháza.

La cumpăna dintre secolele XIX și XX ținutul se dezvoltă intens. În această perioadă încep lucrările de desecare a mlaștinilor, construirea liniei ferate și apar primele instituții cu caracter capitalist în industrie și comerț. De asemenea, se înregistrează un puternic aflux al populației rurale spre oraș. Mișcarea popoarelor europene pentru autodeterminare ce urmează Primului Război Mondial duce la destrămarea Imperiului Habsburgic și constituirea statelor naționale. În noile condiții, Salonta marchează unul din punctele de graniță dintre România si Ungaria.

În timpurile comuniste, Salonta era renumită datorită numeroaselor fabrici, cum ar fi: Fabrica de mezeluri Salonta, Metalul Salonta, Mobila Salonta, Abatorul, etc. Actualmente, multe dintre ele sunt în pragul falimentului - sau chiar au falimentat.

În prezent cea mai renumită fabrică, cunoscută la nivel național, este „Principal SA” în cadrul căreia se fabrică Salamul de Sibiu și încă 11 sortimente de salamuri uscate. În a doua jumătate a anilor 2000 începe dezvoltarea unor ramuri industriale noi pentru orașul Salonta: construcții de mașini (Inteva), injecție de mase plastice (Jasz Plast, Plastech Reinert).

Simbolul municipiului Salonta este Turnul Ciunt, care este parte a cetății de odinioară. Construcția a fost restaurată și găzduiește primul muzeu literar din România, Muzeul Memorial Arany Janos. De asemenea, în cartierul Avram Iancu, la 28 octombrie 2007 s-a inaugurat Muzeul Țăranului Român, o casă țărănească din zona Buduresei care sugerează rădăcinile locuitorilor acelui cartier. Lângă turn se află Palatul "Arany" care adăpostește Biblioteca orășenească "Teodor Neș" și o galerie de artă.

Zona centrală în care se găseşte grădiniţa are o încărcătură deosebită din punct de vedere istoric, cultural şi urbanistic-arhitectural. În vecinătatea grădiniţei se află Primăria, cea mai importantă clădire-monument construită în stil eclectic, cu influenţe ale secessionului vienez. Alte edificii importante din zona grădiniţei sunt Poşta, Clubul Copiilor, Parcul Central.

Copiii grădiniţei noastre vin din vecinătăţi, din alte cartiere ale oraşului şi din afara lui.

I.3. BAZA MATERIALĂ – abordare pentru cele 10 clădiri de învățământ considerate ca un tot unitar

I.3.1 Date despre unitatea de învăţământ:

Unitatea şcolară cu personalitate juridică „Toldi” este formată din:

  • G.P.P.”Toldi” situată în clădirea din str.Republicii nr.2, şi structurile
  • G.P.P. „Făt-Frumos” situată în clădirea din str.Oradiei nr.7;
  • G.P.P. „Ursuleţ” situată în clădirile din str.Republicii nr.109/113;
  • G.P.P. „Micul Prinţ” str. Democrației nr. 4;
  • G.P.N. „Fluieraşul Fermecat” str. Bihorului nr. 47;
  • G.P.N. „Floarea Soarelui” str. Kulin Gyorgy nr. 62;
  • G.P.N. „Curcubeu” str. Batthyany Lajos nr. 30;
  • G.P.N. „Prichindel” str. Olimpiadei nr. 32
I.3.2. Amplasament şi date tehnice:

Unitatea noastră este vizibilă în comunitate nu prin poziția geografică sau dimensiune, ci prin calitatea activităților desfășurate cu copiii și prin personalizarea acțiunilor desfășurate. În centrul atenției tuturor se află copilul și nevoile lui de creștere, socializare și educație, deoarece...

“Multe dintre câte ne sunt necesare pot aștepta, numai copilul nu. Acum e timpul când se formează trupul şi spiritul lui. Copilului nu i se poate spune : Așteptă până mâine! Numele lui este AZI! "( Gabriela Mistral).

Ca o consecință a restructurării rețelei școlare din anul 2013, pe lângă cele 2 structuri pe care le avea, a mai primit încă 7 structuri ( o grădiniță cu program prelungit și 6 cu program normal). Începând cu anul școlar 2014-2015, G.P.N. „Ioan Viteazul” în care funcționa o singură grupă cu program normal cu limba de predare română s-a desființat datorită numărului mic de preșcolari înscriși.

G.P.P.”Toldi”, unitatea coordonatoare, a fost construită în anul 1900 cu destinaţia de casă particulară şi funcţionează ca şi grădiniţă începând cu anul 1968. La început a avut trei grupe, apoi opt, iar din anul 1985 şase grupe. Clădirea grădiniţei se află în administrarea Direcţiei Imobiliare din cadrul Primăriei municipiului Salonta.

Grădiniţa are o curte mică în raport cu numărul copiilor înscrişi. Suprafaţa totală a terenului, inclusiv cea construită fiind de 930 mp. În anul 2005 a fost renovată la exterior.

Unitatea subordonată, structura G.P.P. "Făt-Frumos" este amplasată tot în zona centrală a oraşului, pe strada Oradiei nr.7, vis-a vis de Judecătoria Salonta, în apropierea Liceului Teoretic ’’Arany Janos’’. Clădirea grădiniţei a fost construită în anul 1883, cu destinaţie de casă particulară a familiei Stendhal. Din 1903 a funcţionat ca grădiniţă cu program normal cu două grupe. Tot în această clădire erau şi locuinţele celor două cadre didactice.

Din 1981 grădiniţa cu program normal a fost mutată într-o altă locaţie şi s-a înfiinţat Grădiniţa cu Program Prelungit nr.14, care funcţiona cu cinci grupe cu program săptămânal şi era patronată de Ţesătoria de Bumbac Salonta. După 1990 clădirea grădiniţei, care aparţinea Comunităţii Evreilor din Salonta a intrat în patrimoniul Primăriei, prin donaţie făcută de moştenitori, cu condiţia să nu i se schimbe destinaţia.

Din 1991 grădiniţa funcţionează cu patru grupe de program prelungit. Suprafaţa totală construită este de 350 mp, iar curtea are 640 mp.

Structura G.P.P.’’Ursuleţ ’’ a fost înfiinţată în anul 1952 sub denumirea de Grădiniţa cu Program Prelungit nr.11 şi este situată pe strada Republicii 109-113. Cele două clădiri în care funcţionează grădiniţa au fost construite în anul 1892 de către familia Kemeny şi au fost utilizate ca şi locuinţe pentru membrii familiei. În urma naţionalizării, clădirile au trecut în patrimoniul statului.

În clădirea de la nr.113, la început funcţiona Creşa, iar în clădirea de la nr.109 funcţiona Grădiniţa cu Program Prelungit nr.11 cu două grupe de program prelungit. Atât creşa cât şi grădiniţa erau sub patronajul Abatorului-Prodaliment. În anul 1987 prin desfiinţarea creşei, o grupă de copii s-a transferat în clădirea de la nr.113, iar în anii următori, prin reamenajarea spaţiului existent s-au mai înfiinţat încă două grupe de program prelungit şi o grupă de program normal.

Clădirea de la nr.109 are o suprafaţă totală de 2646 mp, din care 258 mp este construcţie, iar 2388 mp curte. La nr.113 suprafaţa totală este de 1383 mp, din care construcţie 243 mp, iar 1140 mp curte. Ambele clădiri ale grădiniţei au fost revendicate şi din această cauză o perioadă îndelungată nu s-a investit nimic în lucrări de reparaţii sau de modernizare. Din primăvara anului 2013 clădirile au intrat în patrimoniul Primăriei deoarece dosarele de revendicare ale moştenitorilor au fost incomplete.

De la 01.09.2013 în urma reorganizării reţelei şcolare unitatea şcolară cu personalitate juridică G.P.P. ’’Fluieraşul Fermecat’’ s-a desfiinţat, iar grădiniţele ce formau acest PJ au devenit structuri ale Grădiniţei ’’Toldi’’.

Grădiniţa cu Program Prelungit ’’Micul Prinţ’’ s-a mutat într-o locație nouă într-o clădire renovată complet. Blocul alimentar a fost utilat cu aparatură nouă conform standardelor UE. În această clădire îşi desfăşoară activitatea 2 grupe cu program prelungit şi 2 grupe cu program normal şi are o suprafaţă totală de 528 mp.

Celelalte grădiniţe funcţionează cu program normal şi sunt unităţi mici în care îşi desfăşoară activitatea 1, 2 sau 3 grupe de preşcolari. Activitatea instructiv – educativă a Grădiniţei ’’Toldi’’ se desfăşoară în 10 clădiri răspândite pe toată suprafaţa municipiului, menţionez însă că toate aceste clădiri sunt foste case particulare vechi, transformate în grădiniţe. Nici o clădire nu a fost construită cu destinaţie anume de grădiniţă. În toate cele 10 clădiri încălzirea este asigurată de microcentrale proprii pe gaz.

Toate grădiniţele sunt conectate la internet, au cablu şi telefonie fixă.

I.3.3. Spații de învățământ:
Nr. crtTipul de spațiuNumăr spații
1.Săli de grupă cu o singură destinație12
2.Săli de grupă cu dublă destinaţie16
3.Dormitoare4
4.Săli de mese5
5.Birouri6
6.Bucătării4
7.Spălătorii2
8.Spaţii exterioare de joacă10
9.Grupuri sanitare16

I.4. RESURSE FINANCIARE:

Nr. crt.Tip buget20132014
1.Bugetul pentru cheltuieli de personal13784322435947
2.Bugetul pentru cheltuieli materiale253570309352
3.Resurse extrabugetare50656300

I.5. RESURSE UMANE:

I.5.1. Preșcolari
Limba românăLimba MaghiarăTotal
MicăMijlocieMareMicăMijlocie Mare
Nr. grupe47346428
Nr copii85156728110780581

Servicii oferite copiilor

Grădinița oferă următoarele servicicii:

  • Activități pe arii curriculare: Limba și comunicare, Știință, Om și societate, Estetic și creativ, Psiho-motric.
  • Activități opționale: Limba engleză, „Mici și vioi” - euritmie, „Căsuța cu povești”, „Să învățăm limba română”, „Mici și creativi” (pictură), „Natura casa noastră” – ecologie, „Sănătate de la toate” educație sanitară etc.
  • Activități extracurriculare: excursii, concursuri, vizionări de spectacole, teatru de păpuși, concerte și spectacole, serbări, 25 octombrie, 1 Decembrie, 9 Mai, „Dovleceii haioși”, „Ziua Educației”, „O lume minunată” – Ziua internaționlă a copiilor cu dizabilități, „Ziua Pământului” etc..

Programul zilnic al copiilor este următorul:

08:00 – 13:00 pentru preșcolarii de la grădinițele cu program normal

06:00 – 17:30 pentru preșcolarii de la grădinițele cu program prelungit

I.5.2. Cadre didactice

În G.P.P.”Toldi” personalul didactic este format din 45 de educatoare.

Situaţia specializarii si a gradelor didactice / cadre didactice:

Nr.Crt.Categoria de cadre didacticeGrad did. IGrad did. IIDefinitivatFără def.Total
1.Educatoare6---6
2.Profesor131410239
45

Încadrarea cu personal didactic în anul școlar 2014 – 2015

Nr. total de cadre didacticeNr. norme didactice întregi / posturiNr. cadre did. cu norma de bază în unitatea de înv / procent din nr. de pers. / norme întregi după cazNr. de titulari/ procent din nr. de norme întregi/posturiNr. cadre calificate/ procent din nr. de cadre didacticeModalitatea angajării pe post (titularizare, detașare, suplinire, transfer, exprimare numerică și procentuală)
4545/4545/100%39/86,66%45/100%Titulari – 39
Suplinitori – 6

Managementul personalului didactic

Programele de activități ale comisiilor metodice, aprobate în Consiliul profesoral, au prevăzut activități lunare, cu tematică legată de elaborarea instrumentelor de evaluare, pregătirea specială a copiilor pentru concursuri, dezbateri și analize privind corelarea parcurgerii conținuturilor la nivelul fiecărei arii curriculare.

Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității și-a desfășurat activitatea pe baza planului operațional și a graficului anual al activităților, care au vizat asigurarea relațiilor cu comisiile și compartimentele grădiniței, desfășurarea procesului de predare-învățare-evaluare.

Activitatea de perfecționare și formare continuă a cadrelor didactice s-a realizat individual, în cadrul comisiilor metodice, a cercurilor pedagogice, conform calendarului activităților elaborat de IȘJ și CCD Bihor și prin participare la cursuri de formare organizate de furnizori acreditați.

I.5.3. Personal didactic auxiliar și nedidactic

Managementul personalului didactic auxiliar și nedidactic

Personal didactic auxiliar: 4

Avem o contabilă şi trei administratori de patrimoniu. Dar pentru că unitatea are un număr total de 71 angajaţi, unul dintre administratori are prevăzute în fişa postului şi atribuţii specifice secretarului, iar altul şi atribuţii de casier. Acesta depune banii reprezentând alocaţia de hrană la Trezorerie de la toate grădiniţele cu program prelungit.

Personal nedidactic: Total 22 (4+15+3): bucătărese, îngrijitoare, muncitori întreţinere.

- Administrator de patrimoniu

Administratorii unității și-au desfășurat activitatea pe baza fișei postului, a programului serviciului administrativ și a programului de lucru, aprobate de director. Au asigurat condițiile necesare bunei desfășurări a întregii activități, întomirea unor meniuri echilibrate pentru copii. Au administrat localurile instituţiei, asigurând întreţinerea, repararea şi curăţenia lor, încălzitul şi iluminatul acestora. Au achiziţionat resursele noi şi a materialele necesare desfăşurării activităţii specifice instituției de învățământ; realizând şi menţinând contactul cu furnizorii de resurse şi utilităţi.

- Contabilitate

Administratorul financiar și-a desfășurat activitatea pe baza fișei postului, a programului compatimentului și a programului de lucru, aprobate de director. A asigurat constituirea bugetului și realizarea execuției bugetare în conformitate cu prevederile legale în vigoare, confirmate de rapoartele de audit financiar realizate de IȘj și de Primăria Municipiului Salonta. Execuția bugetară pentru bunuri și srevicii s-a realizat pe baza planului anual de achiziții publice, respectând ciclul financiar la nivelul unității.

- Personalul de îngrijire și înterținere

Personalul de îngrijire și întreținere și-a desfășurat activitatea pe baza fișei postului, și a programului de lucru, aprobate de director, asigurând menținerea sănătății și securității copiilor, a curățeniei în toate spațiile de învățământ și în spațiile exterioare.

I.6. EFICACITATE EDUCAȚIONALĂ

I.6.1. Curriculum/rezultatele învățării

Proiectarea didactică s-a realizat cu respectarea cerințelor metodologice specifice, urmărindu-se, în cadrul unităților de învățare, adecvarea corespunzătoare a conținuturilor și activităților de învățare la competențele generale și competențele specifice prevăzute de curriculumul pentru educația timpurie. S-au constatat, însă și disfuncții cu privire la componenta proiectivă: superficialitate în elaborarea proiectării didactice, termene imprecise, instrumente neadecvate atingerii obiectivelor propuse.

Curriculumul utilizat de Grădinița cu Program Prelungit „Toldi”, în anul școlar 2013-2014 este cel național, aprobat prin:

  • Curriculum pentru învățământul preșcolar, aprobat prin OMECT nr. 5233/01.09.2008
  • Conținutul activităților specifice funcției de diriginte pentru învățământul preșcolar, aprobat prin notificarea nr.46267/28.09.2010
  • Discipinele opționale. Stabilirea CDȘ se face în funcție de solicitările părinților, resursele și politica unității, disciplinele opționale validate de consiliul profesoral și incluse în oferta educațională, promovată pe site-ul unității. Procedura de stabilire a disciplinelor opționale a respectat Metodologia privind regimul disciplinelor opționale și Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.

În grădinițe se urmărește asigurarea unui echilibru între activitatea din unitate a educabilului și celelalte tipuri de activități specifice vârstei.

Programa are caracter de includere din punct de vedere social, asigurând egalitatea șanselor pentru copii.

Drepturile și îndatoririle cadrelor didactice și ale preșcolarilor sunt clar definite, atât în predare, cât și în învățare.

Proiectarea opționalelor se face pornind de la nevoile identificate și de la politicile naționale, județene și locale. Părinților li se prezintă oferta de discipline opționale.

Selectarea auxiliarelor curriculare se face în funcție de specificul unității și de achizițiile anterioare de învățare ale copiilor.

Proiectarea activităților de predare, învățare și evaluare se face în echipă, în cadrul ședințelor comisiilor metodice.

Toate cadrele didactice întocmesc planificarea calendaristică și proiectarea unităților de învățare, fapt evidențiat în: portofoliile cadrelor didactice și ale comisiilor metodice; fișele de observare a lecțiilor; portofoliile copiilor; planificări calendaristice și pe unități de învățare.

Educatoarele folosesc și actualizează metodele, resursele, sarcinile de predare ținând cont de achizițiile anterioare ale copiilor, de cunoștințe, deprinderi, atitudini etc., obținute pa cale formală, nonformală și informală.

Preșcolarii au acces la resursele de învățare conform programului zilnic de activitate, utilizarea sistematică a învățării prin cooperare, a învățării bazate pe proiect și a altor metodologii care pun accent cooperarea între preșcolari.

I.6.2. Calitatea predării

Controlul documentelor și activităților, discuțiile cu educatoarele și cu părinții, precum și chestionarele aplicate au evidențiat că majoritatea cadrelor didactice au urmărit aplicarea și realizarea dimensiunilor propuse de noul curriculum pentru educație:

  • accent pe capacitatea de aplicare practică a celor învățate;
  • întâmpinarea așteptărilor beneficiarilor educației;
  • orientarea învățării spre formarea de capacități intelectuale și acționale.

Educatoarele din grădiniță s-au preocupat de descongestionare și esențializarea conținuturilor, de formarea unor capacități, comportamente și abilități adecvate, implicarea permanentă a copiilor în procesul de învățare, diversificarea tipurilor de activități didactice. În cele mai multe cazuri, eforturile educatoarelor pentru organizarea unor situații de învățare atractive au condus la obținerea unor rezultate bune și foarte bune. Parcurgerea planificărilor calendaristice și calitatea procesului de predare-învățare-evaluare au fost monitorizate prin asistențe la lecții realizate de directorul unității, de responsabilul comisiilor metodice precum și de responsabilul CEAC. Asistențele la lecții, realizate pe baza unui grafic și a unei proceduri specifice, au vizat în primul rând cadrele didactice nou venite în unitate, educatoarele înscrise la grade didactice, dar și asigurarea unei asistențe pe semestru pentru toate cadrelor didactice.

  • Pregătirea asistențelor: verificare planificării semestriale; verificarea condicii de prezență; revederea punctelor slabe identificate la asistența precedentă; stabilirea obiectivelor asistenței.
  • Criteriile pentru evaluarea predării: caliatea proiectului lecției; organizarea grupei și a activității; conținutul științific; strategia didactică, stimularea și activizarea copiilor; evaluare formativă; comportamentul educatoarei; trăsături de personalitate, managementul timpului.
  • Criteriile pentru evaluarea învățării: interesul preșcolarilor pentru realizarea sarcinilor, inițiativa și responsabilitatea; capacitatea de a lucra în echipă; acumularea și consolidarea cunoștințelor și deprinderilor; raportul dintre părțile tari și părțile slabe din răspunsurile copiilor.

Directorul și responsabilii comisiilor metodice au oferit cadrelor didactice asistate posibilitatea de a-și analiza lecția. Aprecierea cu observațiile consemnate în fișă, au justificat motivele care au stat la baza judecăților emise, au subliniat părțile bune, dar și părțile care pot fi îmbunătățite, au oferit recomandări clare pentru ameliorarea predării, punând în concordanță calificativul cu aprecierea lecției.

În urma asistențelor la lecții s-au desprins următoarele aspecte:

  • Centrarea actului didactic pe copil;
  • Adaptarea conținuturilor la particularitățile grupei;
  • Proiectarea demersului didactic pe formarea deprinderilor și capacităților de lucru ale preșcolarilor;
  • Adaptarea conținuturilor la nivelul de asimilare și înțelegere al copilului;
  • Utilizarea pe scară largă a strategiilor moderne de predare – învățare;
  • Utilizarea strategiilor diferențiate în funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor;
  • Asigurarea echilibrului între cerințe și posibilitățile copiilor.

Concluziile asistențelor au stat la baza analizei efectuate de echipa managerială (director / responsabilii comisiilor metodice) privind calitatea procesului de predare-învățare-evaluare și acordării calificativelor anuale pentru cadrele didactice.

I.7. ACTIVITATEA EXTRACURRICULARĂ/EXTRAȘCOLARĂ

Activitatea extracurriculară a fost orientată și proiectată în conformitate cu oferta educațională a grădiniței. Activitățile extracurriculare organizate pe parcursul întregului an școlar:

  • Serbări de Crăciun, 8 Martie, sfârșit de an școlar;
  • Carnavalul copiilor;
  • Expoziții de desene organizate cu diferite ocazii;
  • Vizionare de teatru de păpuși;
  • Excursii și drumeții;
  • Festivalul dovleceilor haioși;
  • Români mici cu inimi mari;
  • Toți avem un loc sub soare;
  • Micuții Picasso;
  • Activități organizate pentru a marca evenimente importante din istoria țării: 25 Octombrie, 1 Decembrie, 24 Ianuarie, 9 Mai.
  • Ieşiri în natură-jocuri libere, vizite tematice;
  • Sărbătorirea zilelor de naştere ale copiilor;
  • Ziua pământului;
  • Defilarea copiilor in deschiderea zilelor salontane (activitate la nivel local);
  • Activități de voluntariat: ,,În numele dragostei”- colectare de obiecte de îmbrăcăminte, jucării pentru copiii de la Asociația Sfântul Francisc Salonta;
  • Preșcolarii de azi școlariide mâine.

I.8. PARTENERIATE EDUCAȚIONALE

I.8.1. Colaborarea cu părinții

Constituirea comitetelor de părinți. În temeiul ROFUIP, adunările generale au ales comitetele de părinți ale grupelor, care au avut inițiative în domeniul activităților extracurriculare, în îmbunătățirea condițiilor de învățare și atragerea de resurse extrabugetare.

Consilierea părinților. În cadrul activităților de consiliere desfășurate la nivelul fiecărei grupe, au fost propuse teme de interes pentru părinți și s-au desfășurat săptămânal.

Reprezentantul părinților în Consiliul de administrație a participat la adoptarea deciziilor în domeniul organizatoric și administrativ.

I.8.2. Colaborarea cu Consiliul Local

Relația de colaborare cu Consiliul local s-a concretizat în solicitarea și alocarea fondurilor pentru cheltuieli materiale. Reprezentanții Primăriei Municipiului Salonta și ai Consiliului local desemnați au fost implicați în activitățile Consiliului de administrație și ale CEAC.

I.8.3. Colaborarea cu alte instituții de învățământ, cultură, sport

Considerând că parteneriatul educațional este una dintre pârghiile importante ale dezvoltării organizționale, conducerea grădiniței și cadrele didactice au acționat pentru trecerea de la parteneriatul consultativ la unul colaborativ și durabil și cooperarea eficientă a celor doi factori, grădiniță – partener social, pe baza recunoașterii reciproce a competențelor și a responsabilităților. În colaborarea cu intituțiile partenere, s-a constatat o deschidere semnificativă a acestora pentru activitatea grădiniței: G.P.N Chelința – jud. Maramureș, G.P.N. Tămașda, G.P.N. Batăr, G.P.N. Arpășel, Centrul Școlar de Educație Incluzivă „Cristal” Oradea, Colegiul Național „Teodor Neș” Salonta, Grădinița „Jantykuti Ovoda” Bekes, Grădiniţa cu predare în limba română Nemzetisegi Ovoda Micherechi, Biblioteca Municipală „Teodor Neș”, Muzeul Memorial „Arany Janos”

I.8.4. Participarea la proiecte educaționale:

Proiecte internaționale avizate de MEN

  • Proiect educațional internațional RAFA GIRAFA (Romconcept International Solutions, MEN, ISJ-uri);
  • Proiect educațional ’’Evaluarea în învăţământul preşcolar” (S.C. Esenţial Media Press S.R.L., MEN, ISJ-uri)
  • Proiect educațional internațional TIMTIM-TIMY (Fundația pentru Științe și Arte Paralela 45, MEN, ISJ-uri);
  • Proiect educațional internațional „Europreşcolarul”;

Proiecte naționale;

  • Proiect naţional „Viaţa”;
  • Proiect naţional’’Kalokagathia’’ ;
  • Proiect Naţional’’Micii exploratori’’ ;
  • Proiect Naţional ’’SMARTY’’ ;
  • Proiect Naţional ’’Să citim pentru mileniul III’’ ;
  • Proiect Naţional ’’Piciul’’

Proiecte regionale:

  • „Dansul fără frontiere”;
  • „Scrisoare pentru prietenii mei”.

Proiecte interjudețene:

  • „Tradiții și obiceiuri moștenite de la bunici”.

Proiecet județene:

  • „Micii ecologiști”;
  • „Copil ca tine sunt și eu”;
  • „O lume minunată”;
  • „Hai să fim prieteni”;
  • „Comorile familiei”;
  • „Micii creștini”;
  • „Să descoperim taina cărților”;
  • „Micul pieton”;
  • „Dințișorul meu de lapte”;
  • „Focul prieten sau dușman”;
  • „Sunet de clopoțel”;
  • „Mărturii arheologice despre orașul nostru”.

I.9. CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ

Cultura este pentru organizație ceea ce personalitatea este pentru individ.”

  • Cultura organizațională a unității influențează comportamentul indivizilor și grupurilor din cadrul organizației și are un impact puternic asupra tuturor aspectelor vieții organizaționale;
  • Promovăm “valoarea omului” ca mod de viață;
  • Cadrele didactice manifestă dorința de a respecta particularitaățile individuale;
  • Personalul din unitate pledează pentru dreptul la educație și la exprimarea opiniei proprii;
  • Ne adaptăm la nivelul de dezvoltare al societății actuale;
  • Climatul din grădiniță este cald, primitor, chiar familial;
  • Relațiile dintre educatoare sunt de colegialitate, respect și colaborare.
  • Organizăm cu copiii manifestări cu prilejul zilelor de 1 Decembrie, 25 Decembrie, 8 Martie, Sărbătoarea Paștelui, zile onomastice, sfârșitul anului școlar, etc.
  • Unitatea este renumită în oras prin calitatea actului educativ și grija acordată copiilor pe toate planurile.

Profilul:

Cele nouă grădiniţe ale unităţii au unele program normal, altele program prelungit. Aici sunt instituţionalizaţi copii de vârstă preşcolară între 3 şi 6 ani cărora, li se asigură educaţia şi pregătirea corespunzătoare pentru şcoală şi viaţa socială, iar în patru dintre ele şi protecţie socială: hrană, supraveghere, somn, toate acestea într-un regim de program prelungit (10 ore pe zi).

I.10. ANALIZA S.W.O.T.

CURRICULUM
Puncte tariPuncte slabe
  • oferta educațională contribuie la personalizarea procesului instructiv-educativ;
  • grădinița dispune de întregul material curricular;
  • documente de proiectare didactică de calitate, în concordanță cu curriculumul național și resursele disponibile;
  • utilizarea auxiliarelor curriculare moderne: ghiduri, fișe de lucru, soft-uri educaționale pentru sporirea randamentului copiilor;
  • preocupări pentru introducerea soft-ului educațional în procesul didactic.
  • oferta CDȘ a grădiniței nu satisface în totalitate nevoile educaționale ale copiilor;
  • insuficienta diversitate a abilităților cadrelor didactice în raport cu nevoile beneficiarilor;
  • evaluarea nu este valorificată ca factor reglator în proiectarea de proces.
OportunitățiAmenințări
  • personalizarea CDȘ și tranformarea acestuia în emblema grădiniței;
  • CDȘ permite valorificarea abilităților și intereselor individuale;
  • oferta diversificată de auxiliare didactice permite o selecție riguroasă în vederea achiziționării.
  • lipsa fondurilor pentru procurarea caietelor speciale.
RESURSE UMANE
Puncte tariPuncte slabe
  • corp profesoral cu o solidă pregătire științifică și metodică;
  • încadrarea unității cu cadre didactice calificate, în proporție de 100 %;
  • delimitarea clară a responsabilităților cadrelor didactice și o bună coordonare a lor;
  • participarea cadrelor didactice la perfecționare prin grade didactice și cursuri de formare;
  • organizarea sistematică a activității de perfecționare a educatoarelor la nivelul cercurilor pedagogice și al comisiilor metodice;
  • integrarea noilor tehnologii în activitățile de formare continuă;
  • editarea publicațiilor care susțin formarea continuă a cadrelor didactice;
  • serviciu adecvat de consiliere pentru preșcolari și părinți.
  • pregătirea psihopedagogică și metodică insuficientă a educatoaarelor debutante, mai ales în privința adaptării curriculumului la specificul grupei;
  • preocuparea insuficientă a educatoarelor „cu experiență” pentru actualizarea pregătirii psihopedagogice, managementul proiectelor, implementarea sistemului de management al calității;
  • participare aleatorie la programele de formare continuă pentru acumularea creditelor profesionale transferabile impuse de sistem și nu în funcție de nevoile reale de formare;
  • participarea redusă a cadrelor didactice la programele de mobilitate europeană.
OportunitățiAmenințări
  • varietatea cursurilor oferite de furnizorii de formare;
  • percepția semnificativ pozitivă a majorității cadrelor didactice cu privire la schimbările înregistrate deja în sistemul de formare continuă;
  • fișa postului și fișa de evaluare pentru educatoare sunt corelate cu scopurile organizației școlare și obiectivele de dezvolatre personală a cadrelor didactice;
  • existența fondurilor europene pentru programe de formare.
  • schimbările legislative frecvente, reflecatate într-un statut incert al cadrului didactic;
  • disponibilitatea redusă față de inovație a unor cadre didactice;
  • supraîncărcarea cadrelor didactice cu sarcini și activități neremunerate;
  • diminuarea fondurilor bugetare alocate pentru dezvolatrea profesională;
  • absența mijloacelor pentru stimularea materială a personalului.
RESURSE FINANCIARE ȘI MATERIALE
Puncte tariPuncte slabe
  • bugetul alocat de primărie pentru suplimentarea bugetului de stat este suficient pentru funcționare în limite normale;
  • ofertă de materiale didactice pentru toate unitățile oferite de ISJ Bihor;
  • spațiu suficient de joacă și mișcare pentru preșcolari;
  • deținerea autorizației sanitare de funcționare;
  • conexiune la internet.
  • o parte din mijloacele didactice au uzură fizică și morală;
  • inexistența unor săli de gimnastică.
OportunitățiAmennințări
  • statutul de ordonator terțiar de credite al grădiniței;
  • descentralizarea finanțării și autonomia instituțională permit o gestionare mai eficientă a fondurilor.
  • fonduri insuficiente de la bugetul de stat pentru reparații și reabilitarea clădirilor;
  • suspendarea programelor naționale de dotări.
  • uneori părinţi sunt speriaţi de perioada în care grădiniţa va intra in reparatii capitale;
  • distrugerea permanentă a jucăriilor şi nevoia de a le înnoi mereu;
DEZVOLTAREA RELAȚIILOR SISTEMICE ȘI COMUNITARE
Puncte tariPuncte slabe
  • colaborare eficientă cu Consiliul Local și Primăria Municipiului Salonta;
  • indentitatea bine definită a unității în comunitate;
  • existența unui climat educațional deschis, stimulativ;
  • cultura organizațională concurențială propice competitivității și creșterii calității educației;
  • participarea părinților la consiliere și consultații individuale;
  • colaborarea cu diverse instituții locale pentru realizarea unor activități extracurriculare;
  • o tradiție instructiv-educativă concretizată într-o imagine bună a unității;
  • conducerea grădiniței este preocupată de creșterea calității procesului didactic și a bazei materiale.
  • valorificarea insufientă a parteneriatelor cu alte unități de învățamânt și ONG-uri.
OportunitățiAmennințări
  • creșterea ponderii copiilor care frecventează grădinița;
  • disponibilitatea comunității de a relaționa cu grădinița și preșcolarii;
  • parteneriatele grădiniței cu comunitatea locală;
  • disponibilitatea unor instituții de a veni în sprijinul grădiniței;
  • lobby-ul părinților și membrilor comunității invitați la diverse evenimente privind prezentarea realizărilor și performanțelor grădiniței.
  • tendința de automarginalizare a unor familii cu potențial economic și cultural scăzut, ceea ce reduce interesul părinților pentru implicarea în viața grădiniței;
  • nemulțumirile unor părinți față de activitatea unor educatoarea poate duce la reducerea numărului de cereri de înscrieri în unele grădinițe.
ACTIVITATEA MANAGERIALĂ
Puncte tariPuncte slabe
  • formarea managerială sistematică;
  • experiență managerială vastă;
  • proiectarea managerială laborioasă;
  • adaptabilitatea la situații neprevăzute;
  • capacitatea de asumare a responsabilităților;
  • asigurarea fluxului informațional și eficientizarea comunicării.
  • construirea echipelor complementare prin natura competențelor și atitudinii membrilor;
  • valorificarea insuficientă a informațiilor obținute în urma monitorizării și controlului acticității didactice;
  • managementul deficitar al stresului.
OportunitățiAmennințări
  • accesul la bune practici manageriale;
  • schimbarea legislației specifice educației;
  • oferta de programe targetate către dezvolatrea abilităților manageriale.
  • reducerea alocațiilor bugetare pentru învățământ;
  • lipsa de atractivitate a sistemului educațional;
  • asaltul informațional.

I.11. ANALIZA P.E.S.T.E.

POLITICECONOMIC
  • Legislația;
  • promovează măsuri și politici educaționale menite să continue dezvoltarea și modernizarea sistemului;
  • Noul Curriculum pentru învățământul preșcolar promovează în mod real educația timpurie și educația pe tot parcursul vieții;
  • Legislația muncii blochează ocuparea posturilor vacante. Încadrarea deficitară cu personal didactic auxiliar și nedidactic afectează desfășurarea normală a actului educațional;
  • Activitatea de lobby:
  • Părinții reprezintă un factor important în diseminarea realizărilor grădiniței;
  • Toți factorii decizionali precum și membrii comunității sunt parte la evenimentele organizate

Odată cu creşterea potenţialului economic al municipiului, creşte şi bugetul Primăriei şi implicit şi bugetul grădiniţei;

  • resursele extrabugetare vin să completeze resursele financiare asigurate prin buget.
SOCIALTEHNOLOGIC
  • educaţia este văzută de către părinţi un mijloc de promovare socială;
  • copiii provin din medii sociale diferite, o parte dintre părinţi au un grad înalt de educaţie, fiind intelectuali;

Dotarea grădiniţelor cu aparatură audio- vizuală:

  • 18 calculatoare;
  • 5 imprimante
  • 12 televizoare;
  • 2 video proiectoare;
  • 20 CD-playere
  • 12 radio casetofoane.

suntem conectaţi la televiziunea prin cablu si la internet.

ECOLOGIC
  • existența posibilității de colecatre selectivă a deșeurilor;
  • implicarea în proiecte educaționale a partenerilor specializați în protexția mediului.

CAPITOLUL II: STRATEGIA PROIECTULUI

II.1 MOTIVAREA NECESITĂȚII, FIABILITĂȚII, OPORTUNITĂȚII

La elaborarea planului de dezvoltare, s-au avut în vedere:

  • rezultatele obținute în îndeplinirea obiectivelor stabilite prin planurile de implementare ale PDI 2008 – 2012;
  • analiza contextului socio-economic, realizată prin metoda SWOT și PESTE;
  • analiza cererii/nevoii de educație;
  • analiza alternativelor și riscurilor;
  • sustenabilitatea după încheierea ciclului de viață al planului de dezvoltare;
  • beneficiile pentru educația copiilor;
  • particularitățile învățământului preșcolar.

Echipa de management are capacitatea de a implementa planurile operaționale anuale și își propune ca, după încheierea planului de dezvoltare, bunele practici privind metodologia implementării planului să fie preluate de către toți factorii interesați. În condițiile autonomiei financiare generată de principiul „finanțarea urmează copilul”, prevăzută de Legea Educației, grădinița va aloca anual fonduri pentru implementarea planului. Relația grădiniță – comunitate va fi consolidată pe parcursul activităților, prin conlucrarea echipei de implementare a proiectului cu reprezentanții partenerilor locali, ceea ce va genera, pe termen lung, o încredere sporită a comunității în grădinițe și o implicare mai mare a acestora în educația copiilor.

Planul de dezvoltare a fost elaborat în concordanță cu Politica de coeziune UE 2014-2020 (Investiții în domeniul educației, al formării competențelor și al învățării pe tot parcursul vieții), cu prioritățile Calendarului Strategic Comun 2014-2020 și în conformitate cu obiectivele PND 2014-2020, axate pe prioritățile Strategia Europa 2020 (Reforme naționale pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020), potrivit cărora participarea școlară a copiilor din grupuri vulnerabile contribuie la dezvoltarea resurselor umane, având ca rezultat final dezvoltarea echilibrată în domeniul educației și folosirea eficientă a capitalului uman din România.

La elaborarea planului de dezvoltare, s-a ținut cont și de principiul egalității de șanse, având în vedere Constituția României și Legea 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, între copiii de etnii diferite. Se va asigura accesul egal la activități indiferent de gen, etnie, naționalitate, religie, categorie socială etc. Scopul final al planului de dezvoltare îl constituie furnizarea unei educații mai bune, în care individualitatea educabilului reprezintă cheia succesului în învățare; conținutul formării cadrelor didactice implicate are în vedere dezvoltarea competențelor de abordare pedagogică centrată pe copil, care să îmbunătățească șansele de reușită ale tuturor copiilor, indiferent de mediu de proveniență, etnie sau stil de învățare.

Planul de dezvoltare contribuie la dezvoltarea durabilă, prin furnizarea unei educații inițiale de calitate copiilor și prin dezvoltarea unor competențe transversale din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, care vor asigura șanse de integrare într-o societate în care competențele de comunicare și respectul față de celălalt, indiferent de etnie, gen sau statut social reprezintă cheia coeziunii sociale.

Strategia aleasă permite organizației noastre să se concentreze asupra alinierii eficiente a resurselor umane și materiale, existente și previzibile, la viziunea și misiunea sa, respectând în același timp politicile curente naționale și locale în învățământ, dar și expectanțele comunității. Strategia Grădiniței cu Program Prelungit „Toldi” Salonta asigură îmbunătățirea continuă, dar și recunoașterea calității educației oferite.

II.2. MISIUNEA GRĂDINIŢEI

Grădiniţa noastră are uşile deschise pentru toţi copiii între 3 şi 7 ani, indiferent de condiţia socială, materială, indiferent de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţa religioasă sau politică a părinţilor.

În grădiniţa noastră fiecare copil va fi urmărit în evoluţia sa specific individuală, oferindu-i-se sprijin educaţional dar şi uman, în fiecare etapă a dezvoltării sale.

II.3. VIZIUNEA

„TOȚI ÎMPREUNĂ PENTRU O EDUCAȚIE MAI BUNĂ”

Din punct de vedere al viziunii manageriale, propunem ca scop general:

Dezvoltarea şi implementarea unui management educaţional de calitate atât la nivelul grădiniței cât şi la nivelul ariilor curriculare, care să aibă ca finalitate un învăţământ viabil şi competitiv.

Urmărim a fi atinse performanţele cuprinse în standardele de evaluare, având la baza următoarele obiective:

  • Formarea unui corp profesoral cu pregatire profesională la nivelul cerințelor actuale.
  • Promovarea şi realizarea unui marketing educaţional de calitate, centrat pe copil, prin care grădinița să se constituie într-un real furnizor de servicii educaţionale, astfel încât să se realizeze optimizarea integrării copiilor la cerințele școlii.
  • Atragerea de parteneri educaţionali în procesul continuu ce vizează cerinţele educaţionale ale societăţii, în contextul definirii idealului educaţional al şcolii româneşti privind dezvoltarea liberă şi armonioasă a individualităţii umane în formarea personalităţii autonome şi creative.
  • Echipa managerială va stabili şi menţine relaţii de colaborare permanente, deschise, transparente cu întregul colectiv, cu reprezentanţii Primăriei, cu membrii Consiliului Local, ai Consiliului Reprezentativ al Părinţilor, cu reprezentanţii O.N.G.-urilor, cu Poliţia de Proximitate etc.
  • Atragerea de fonduri suplimentare destinate dezvoltării bazei materiale, stimulării şi motivării beneficiarilor direcți- copii și părinți, prin activităţi extraşcolare, parteneriate, colaborări, sponsorizări, programe specifice.
  • Realizarea unui management financiar eficient şi competitiv.

II.4. ȚINTELE/SCOPILE STRATEGICE

Țintele/scopurile strategice derivă din viziunea grădiniței și reprezintă intențiile majore care vor fi realizate prin planul de dezvoltare și prin care se va îndeplini misiunea grădiniței. Aceste scopuri nu se referă la activitățile obligatorii/curente, ci reprezintă domeniile pe care grădinița intenționează să le îmbunătățească.

Țintele/scopurile strategice stabilite de Grădinița cu Program Prelungit „Toldi” Salonta pentru perioada 2013-2017, pe baza diagnozei mediului intern și extern, având ca reper misiunea grădiniței sunt:

  1. Crearea în grădiniţă a unui climat educaţional atractiv.
  2. Formarea continuă a cadrelor didactice din grădiniţă.
  3. Îmbunătăţirea parteneriatului dintre grădiniţă şi comunitate.
  4. Optimizarea managementului la nivelul grupei de copii în perspectiva egalizării şanselor tuturor copiilor spre o educaţie de calitate.

II.5. OPŢIUNI STRATEGICE

Pornind de la realitatea mai sus menționată și de la țintele strategice; acceptând că nivelul de formare atins în grădiniță reprezintă un mijloc puternic de integrare in activitatea de tip școlar, că eșecul în educție generează eșecul social; considerând că în acest moment combaterea eșecului și a excluderii sociale reprezintă o provocare serioasă, opțiunile strategice ale Planului de dezvoltare ale Grădiniței cu Program Prelungit „Toldi” pentru perioada 2013-2017, derivate din misiunea grădiniței sunt:

  1. Dezvoltare curriculară;
  2. Dezvoltarea resurselor umane;
  3. Atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea bazei materiale;
  4. Dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea.

II.6. ETAPELE DE REALIZARE A PLANULUI DE DEZVOLTARE

Țintele strategice derivate din misiunea grădiniței și vizând atingerea țintelor propuse vor fi realizate pe parcursul unui ciclu de patru ani școlari care permite implementarea țintelor propuse:

  • Anul școlar 2013-2014: planul de implementare va asigura demararea activităților propuse pentru atingerea țintelor strategice;
  • Anul școlar 2014-2015: planul de implementare va dezvolta activitățile pentru atingerea țintelor strategice;
  • Anul școlar 2015-2016: planul de impplementare va asigura consolidarea rezultatelor bune obținute în primii doi ani;
  • Anul școlar 2016-2017: planul de implementare va asigura expansiunea rezultatelor obținute în primii ani.

II.7. INDICATORI DE REALIZARE

CURRICULUM

  • Creșterea satisfacției preșcolarilor și părinților față de activitatea cadrelor didactice și a directorului la peste 80%.
  • Diferențierea curriculară în vederea trecerii de la „grădinița pentru toți” la „grădinița pentru fiecare”.
  • Valorificarea potențialului de învățare al fiecărei generații de copii la un nivel cât mai ridicat.
  • Oferta de activități extracurriculare asigură posibilitatea fiecărui preșcolar să desfășoare cel puțin un tip de activitate în afara programului grădiniței.

RESURSE UMANE

  • 75% din cadrele didactice aplică metode interactive și utilizează noile tehnologii în procesul de predare-învățare-evaluare.
  • 90% din cadrele didactice participă la stagii de formare, acumulând cel puțin 90 de credite profesionale transferabile.

RESURSE MATERIALE

  • Modernizarea și asigurarea funcționalității spațiilor grădiniței;
  • Dotarea grădiniței cu auxiliare didactice, conform normativelor în vigoare;
  • Îmbogățirea anuală a patrimoniului unității cu materiale curriculare pentru toate domeniile;
  • Asigurarea finanțării pentru cheltuielile de întreținere curentă și de conservare a patrimoniului.

RELAȚII COMUNITARE

  • Creșterea cu 50% a numărului de acorduri de parteneriat încheiate cu alte unități de învățământ;
  • Creșterea cu 50% a convențiilor de parteneriat cu ONG-uri locale, pentru derularea de proiecte educaționale.
ŢINTA 1.

Crearea în grădiniţă a unui climat educaţional atractiv

OPŢIUNEA : Dezvoltare curriculară

  • stabilirea finalităţilor şi a obiectivelor grădiniţei de copii în raport cu nivelul de vârstă şi chiar cu particularităţile grupei, în aşa fel încât adaptarea la regimul şcolar să se facă treptat şi în ritmul impus de copil ;
  • abordarea interdisciplinară a conţinuturilor stabilite şi desfăşurarea unor activităţi integrate ;
  • stabilirea clară a activităţilor opţionale şi a extinderilor în planul de învăţămant, în vederea flexibilizării procesului de învăţare şi adaptării acestuia la nevoile şi interesele copilului;
  • utilizarea, în procesul de învăţare derulat cu copiii, a metodei proiectelor tematice, selectate, gândite şi elaborate cu ajutorul copiilor ;
  • îmbinarea tradiţiei cu spiritul inovator, în vederea creării posibilităţii de a aplica noile tehnici de învăţare şi de evaluare ;
  • îmbogăţirea ofertei curriculare cu o bogată ofertă extracurriculară pentru a crea oportunităţi de formare / dezvoltare a copiilor ;

OPŢIUNEA : RESURSE UMANE

  • programe de parteneriat care să eficientizeze relaţia dintre grădiniţă şi autorităţile locale;
  • participare la parteneriate şcolare
  • promovarea imaginii grădiniţei la nivel local, judeţean, naţional ;
  • achiziţionarea de softuri educaţionale noi;
  • extinderea conexiunii Internet şi în săli de grupă;
  • achiziţionarea de materiale didactice;
  • procurarea de resurse financiare extrabugetare pentru amenajarea spaţiului de joacă prin achiziţionarea de aparate de joacă noi pentru copii ;
  • amenajarea unui centru de informare pentru educatoare;

OPŢIUNEA : DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMUNITARE

  • armonizarea valorilor culturale regionale cu cele naţionale şi universale;
  • identificarea tradiţiilor locale şi valorificarea acestora prin serbările cu copiii ;
ŢINTA 2.

FORMAREA CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE

OPŢIUNEA : DEZVOLTARE CURRICULARĂ

  • utilizarea metodelor interactive de grup ;
  • participarea educatoarelor la concursuri şi sesiuni de comunicare ştiinţifică;
  • elaborarea unor proiecte educaţionale;
  • organizarea unor activităţi interactive ;

OPŢIUNEA : RESURSE FINANCIRE ŞI DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE

  • realizarea de materiale şi auxiliare didactice;
  • achiziţionarea de echipamente şi softuri educaţionale ;
  • atragerea de fonduri extrabugetare prin elaborarea de proiecte de finanţare ;
  • eficientizarea utilizării resurselor şi bazei materiale existente ;

OPŢIUNEA : RESURSE UMANE

  • organizarea de proiecte cu alte grădiniţe, cu şcoli ;
  • participarea la programe de formare pentru dezvoltarea personală a cadrelor didactice ;
  • participarea la programe de formare ce vizează îmbunătăţirea practicilor instructiv- educative ;
  • stimularea fiecărui membru de a intra în cât mai multe comitete sau comisii ;
  • creşterea autonomiei şi-a responsabilităţii educatoarelor prin acordarea posibilităţii de a opta la forma, filiera de perfecţionare (studiu individual, cercetare sau cursuri prin corespondenţă ) ;

OPŢIUNEA : DEZVOLTAREA RELAŢIILOR CU COMUNITATEA

  • participarea cadrelor didactice la programe de formare locale şi naţionale ;
  • schimburi de experienţă între cadrele didactice din grădiniţele şi şcolile din oraş , judeţ ;
  • informarea şi formarea cadrelor didactice în domeniul tradiţiilor şi istoriei locale ;
ŢINTA 3.

ÎMBUNĂTĂŢIREA PARTENERIATULUI DINTRE GRĂDINIŢĂ ŞI COMUNITATE

OPŢIUNEA : DEZVOLTAREA CURRICULARĂ

  • educarea elevilor prin disciplinele de bază şi prin CDŞ pentru parteneriat şi cooperare în comunitate ;
  • dezvoltarea în cadrul CDŞ a disciplinelor opţionale legate de tradiţii şi de obiceiuri locale ;
  • realizarea de activităţi extracurriculare în parteneriatul cu comunitatea;
  • crearea, tipăririrea şi promovarea în comunitate şi în afara ei a unor materiale promoţionale ( broşuri, albume, pliane, reviste);
  • participarea la manifestări pentru promovarea tradiţiilor comunităţii.

OPŢIUNEA :RESURSE FINANCIARE ŞI DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE

  • atragerea de fonduri extrabugetare pentru organizarea unui centru de informare pentru educatoare ;
  • identificarea agenţilor economici cu valoare de parteneri potenţiali ai grădiniţei, sensibilizarea şi atragerea acestora în acţiuni de parteneriat, sponsorizări, donaţii ;
  • atragerea de fonduri extrabugetare prin realizarea de proiecte de finanţare ;

OPŢIUNEA : RESURSE UMANE

  • programe comune de formare pentru educatoare şi părinţi ( ex. Educaţi aşa !)
  • activităţi de formare în echipe mixte, pentru cadre didactice şi părinţi, pentru relizarea de proiecte ;
  • susţinerea cu resurse umane a unor proiecte de dezvoltare a localităţii şi grădiniţei .

OPŢIUNEA : DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMUNITARE

  • optimizarea relaţiilor cu părinţii cu membri educaţionali şi servicii pentru comunitate ;
  • realizarea de programe educaţionale şi servicii pentru comunitate ;
  • parteneriate educaţionale şi culturale cu participarea copiilor, părinţilor şi membrilor comunităţii ;
  • asigurarea participării reprezentanţilor autorităţilor locale la întâlniri cu personalul grădiniţei, părinţii copiilor ;
ŢINTA 4.
  • Optimizarea managementului la nivelul grupei de copii în perspectiva egalizării şanselor tuturor copiilor spre o educaţie de calitate;
  • Identificarea calităţii managementului grupei ;
  • Identificarea nevoilor educaţionale ale copiilor privind aplicarea noilor strategii de învăţare şi evaluare, a metodelor active;
  • Elaborarea de proiecte tematice de către fiecare educatoare;

II.8. REZULTATE AŞTEPTATE

  • Servicii educaţionale de calitate;
  • Formarea continuă de capacităţi şi competenţe la nivelul fiecărui cadru didactic în vederea adaptării la posibilele schimbări în domeniul curriculum-ului (noi programe, planuri de învăţământ).
  • Părinţi care sunt conştienţi de rolul acestora în dezvoltarea propriilor copii şi de importanţa grădiniţei în educaţia acestora;
  • Relaţii comunitare şi de parteneriat care să sprijine şi să ridice prestigiul grădiniţei;
  • Integrarea socială şi culturală a grupurilor dezavantajate;
  • Schimbarea mentalităţii comunităţii în ceea ce priveşte atitudinea şi comportamentul discriminator faţă de copiii care se constituie în grupuri dezavantajate ;
  • Dezvoltare insituţională prin derularea unor proiecte şi programe lansate de MEdC;

În plan maximal avem ca scop ridicarea continuă a prestigiului grădiniţei pentru atragerea unui număr mare de copii şi cadre didactice foarte bine pregătite profesional.

Proiectul se derulează în următorii 4 ani având în vedere următoarele:

  • în prima etapă sunt identificate nevoile educaţionale locale şi judeţene, iar oferta educaţională să fie oferită prompt şi la timp;
  • în a doua etapă se vor stabili relaţiile de parteneriat cu structurile locale şi proiectul planului de şcolarizare pentru anul următor;
  • se vor face demersurile necesare pentru obţinerea resurselor financiare şi a fondului de investiţii pentru realizarea proiectului propus.

CAPITOLUL III: MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PROIECTULUI

Această componentă a planului de dezvoltare asigură legătura cu planul managerial anual, care este instrumentul de bază pentru monitorizarea PDI și identifică responsabilii pentru monitorizarea implementării activităților/sarcinilor stipulate de PDI, pentru evaluarea progresului și raportarea rezultatelor către conducerea unității și de asemenea, periodicitatea colectării informațiilor legate de monitorizare și depunerea rapoartelor.

Pentru asigurarea calității derulării PDI, se va implementa manualul calității, se vor elabora și aplica proceduri de monitorizare și evaluare a calității procesului educațional, proceduri de colectare regulată a feed-back-ului din partea părinților, procedura de evaluare periodică a calității corpului profesoral și se va asigura funcționarea optimă a Comisiei pentru Evaluarea și Asigurarea Calității.

Monitorizarea implemntării PDI se va face pe baza procedurilor interne care determină condițiile de monitorizare, evaluare și raportare. Informațiile vor fi procesate de directorul grădiniței și analizate de Consiliul de administrație. Raportul cu privire la progresul înregistrat și sugestiile referitoare la îmbunătățirile necesare emise de CA, vor fi prezentate anual Consiliului profesoral și Consiliului Reprezentativ al Părinților.

Monitorizarea și evaluarea va fi sursa principală de informare pentru procesul de actualizare/revizuire a PDI.

Implementarea Proiectului de Dezvoltare Instituțională va fi realizată de către întregul personal al unității. Se va urmări sistematic corespondența între ceea ce s-a făcut și ceea ce s-a planificat și se vor realiza acțiuni corective în cazul nerespectării termenelor sau neîndeplinirii unor indicatori de calitate.

Procesul de evaluare va fi asigurat de echipa managerială și echipa de realizare (actualizare) prin: întâlniri și ședințe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare, includerea de acțiuni specifice în planul de activitate al Consiliului de administrație, al Consiliului Profesoral, prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului Profesoral, Consiliului de administrație, revizuire periodică și corecții.

Activitățile de monitorizare și evaluare vor consta în: realizarea procedurilor de monitorizare a țintelor, discuții cu cadrele didactice și părinții asupra schimbărilor care au avut loc în procesul de predare – învățare - evaluare, monitorizarea periodică a implementării acțiunilor individuale, comunicarea acțiunilor corective prin raportare la rezultatele obținute, interpretarea datelor privind nivelul de atingerea țintelor, stabilirea impactului asupra comunității.

Director: Prof. Marişcaş Adriana